Situate în praetentura dextra a castrului, thermae-le ocupă o suprafață de 2700 mp, acestea fiind cele mai mari therme militare cercetate în Dacia. Numai clădirea comandamentului depășea în monumentalitate complexul thermal. Grosimea neobișnuită a zidurilor (construite din piatră și cărămidă) și bolțile din beton roman au contribuit la conservarea ruinelor timp îndelungat, probabil până prin secolul al XVIII-lea. Construcția era prevăzută cu toate instalațiile necesare de aducțiune, încălzire și distribuție a apei, canale deversoare și sistem de hypocaustum (încălzirea încăperilor cu aer cald care circulă pe sub pardoseală și prin pereți). Apa provenea din fântâni dar mai ales din apeductul care aproviziona castrul, pornind de la izvoarele situate în zona Săndulești și Copăceni. S-au descoperit spațiile specifice băilor romane: apodyterium (vestiar), frigidaria (bazine cu apă rece), tepidaria (bazine cu apă călduță), caldaria (bazine cu apă caldă), latrinae. Alături se găsește o mare sală de 2133 mp pentru exercițiile fizice (palestra). Se remarcă sistemul ingenios de construcție a bolților, cu un cofraj din tuburi de lut ars care reducea totodată greutatea acoperișului. Băile aveau pereții pictați cu roșu pompeian, negru, verde și alb. S-au descoperit câteva statui de divinități (Hercules, Serapis) care decorau încăperile și curțile, altare dedicate zeităților sănătății (Aesculapius și Hygia) ori zeiței Fortuna (protectoarea termelor), precum și sculpturi ornamentale de la fântâni.

Surse bibliografice: Cornelia Bărbulescu, Arhitectura militară și tehnici de construcție la romani, Cluj-Napoca, 2004; M. Bărbulescu (coordonator), Termele din castrul legionar de la Potaissa, Cluj-Napoca, 2019.